Într-un sat sumbru, detectivul Enzo Vitello devine din ce în ce mai obsedat de a-l găsi pe ucigașul în serie „Dostoievski”. Ucigașul are obiceiul de a lăsa scrisori lângă corpurile victimelor sale în care le descrie ultimele momente. Sedus de notele nihiliste ale criminalului și mânat de proprii demoni interiori, Vitello începe o corespondență cu Dostoievski în afara cunoștințelor echipei sale de investigație. Acest schimb îl conduce pe Vitello în colțurile mai întunecate ale sufletului său și îl forțează să se confrunte cu un secret din trecutul său – un secret care l-a determinat să-și abandoneze fiica Ambra când era mică. Vitello pătrunde adânc în capul criminalului, dar deschide și ușile propriilor gânduri și emoții. Se dezvoltă un joc obositor de-a șoarecele și pisica.